244. SELECTEAZĂ CORECT 40. NECAZURILE
I Podcast I Pasaj Biblic : Faptele Apostolilor 7 : 20 – 35 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 01 Septembrie 2022 I
Răbdarea se poate obține din cel puțin șapte surse. Necazurile sunt prima sursă de răbdare pe care o vom aminti astăzi.
În Romani 5 : 3 apostolul Pavel a scris :
„Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre ; căci ştim că necazul aduce răbdare …”.
Verbul a aduce (în gr. katergazomai) înseamnă : „a lucra (afară), a lucra pe deplin, adică a realiza ; implicit, a termina sau a efectua”.
Într-o altă traducere scrie că :
„Nu numai așa, dar ne bucurăm și de suferințele noastre, pentru că știm că suferința produce perseverență”. (New International Version)
Un om care trece prin necazuri știe că ele sunt trimise de Dumnezeu cu un scop clar … chiar dacă nu știe de ce are parte de ceea ce tocmai i se întâmplă.
De aceea poate să se și bucure de ele, la fel cum un plugar se bucură în momentul prelucrării pământului având în vedere recolta de care va avea parte cândva.
Prin necazuri omul este transformat total. După ce este trecut prin foc rămâne doar esența. Recent vorbeam cu un creștin care îmi spunea că el de felul lui nu avea răbdare.
Dar după școala prin care a trecut a ajuns să poată sta liniștit de vorbă cu cei care au nevoie și să-i poată ajuta spiritual fără a mai suferi de nerăbdare.
Nerăbdarea este definită ca fiind :
Poate că în această definiție ne regăsim !
Să observăm ce-a ajuns să facă un om nerăbdător, despre care Ștefan a amintit :
„Pe vremea aceasta s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său. Şi, când a fost lepădat, l-a luat fiica lui faraon şi l-a crescut ca pe copilul ei. Moise a învăţat toată înţelepciunea egiptenilor şi era puternic în cuvinte şi în fapte.
El avea patruzeci de ani, când i-a venit în inimă dorinţa să cerceteze pe fraţii săi, pe fiii lui Israel. A văzut pe unul din ei suferind nedreptate ; i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit şi a omorât pe egiptean. Credea că fraţii lui vor pricepe că Dumnezeu prin mâna lui le va da izbăvirea ; dar n-au priceput.
A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor şi i-a îndemnat la pace. „Oamenilor”, a zis el, „voi sunteţi fraţi ; de ce vă nedreptăţiţi unul pe altul ?” Dar cel ce nedreptăţea pe aproapele său, l-a îmbrâncit şi i-a zis :
„Cine te-a pus pe tine stăpânitor şi judecător peste noi ? Vrei să mă omori şi pe mine cum ai omorât ieri pe egiptean ?”
La auzul acestor vorbe, Moise a fugit şi s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii.
Peste patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustiul muntelui Sinai, în para focului unui rug. Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta ; şi, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului, care i-a zis :
„Eu sunt Dumnezeul părinţilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.” Şi Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite. Domnul i-a zis : „Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt.
Am văzut suferinţa poporului Meu care este în Egipt, le-am auzit gemetele şi M-am coborât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt.”
Pe acest Moise, de care se lepădaseră ei, când au zis : „Cine te-a pus pe tine stăpânitor şi judecător ?”, Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor şi izbăvitor, cu ajutorul îngerului care i se arătase în rug”. (Faptele Apostolilor 7 : 20 – 35)
Întâmplarea descrisă mai sus a avut loc când Moise avea optzeci de ani. Când Moise avea patruzeci de ani, a văzut suferința și a vrut să facă ceva, dar a greșit. El era chemat într-adevăr să-și ajute poporul dar nu era pregătit pentru așa ceva și nu era venită vremea.
Așa că Moise a trebuit să treacă printr-o școală ale cărei cursuri au ținut patruzeci de ani, pentru a fi dezvățat de toată „înțelepciunea Egiptenilor” deoarece el nu-i putea fi de folos Lui Dumnezeu dacă toată viața lui ar fi gândit exact ca ei ! Cum gândeau ei ? Făceau dreptate cu forța, exact cum a procedat el.
Moise trebuia să fie format să gândească ca Dumnezeu și să asculte de Dumnezeu, ceea ce este cu totul altceva ! Altfel spus tânărul de patruzeci de ani, nu are cum gândi ca omul în vârstă de optzeci de ani …
Și atunci trebuie să aștept zeci de ani ? Poate nu patruzeci de ani, dar prelucrarea interioară durează … în funcție de cât de maleabil este „materialul” !
În final să ne reamintim ce a scris Iacov :
„Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic”. (Iacov 1 : 2 – 4)
Fiecare om are necazurile lui …
Dar este bine ca atunci când trec prin astfel de situații nedorite pentru mine, să știu că deasupra de ceea ce se vede, prin ce mi se întâmplă, Dumnezeu mă transformă și îmi crește coeficientul de răbdare și gradul de îngăduință față de ceilalți, ceea ce mă va face să-I fiu de folos Lui Dumnezeu mult mai mult decât I-am fost până acum !
„Doamne Isuse, ÎȚI mulțumesc frumos pentru tot ce mi se întâmplă chiar în aceste zile și știu că totul este sub controlul Tău, chiar dacă de ani de zile nu văd schimbarea pe care mi-aș dori-o …
Numele Tău să fie binecuvântat pentru toate ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download