222. SELECTEAZĂ CORECT 18. DISPREȚUL
I Podcast I Pasaj Biblic : II Corinteni 11 : 3 – 4 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 10 August 2022 I
„Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos.
În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit sau o altă Evanghelie pe care n-aţi primit-o, of, cum îl îngăduiţi de bine !” (II Corinteni 11 : 3 – 4)
Practic prin apostolul Pavel este reamintit un sfat asemănător cu cel scris în Psalmul 78 : 8
„Să nu fie, ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam care n-avea o inimă tare şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu !”
Altfel spus : învață din greșelile altora pentru a ști ce să nu faci și cum să trăiești pentru a-I rămâne credincios Lui Dumnezeu !
Reamintim că în II Corinteni 11 : 3, apostolul Pavel i-a făcut conștienți pe credincioșii din Corint de faptul că Satana se folosește de lucruri foarte mici pentru distrugerea de vieți și la fel cum un șarpe veninos se folosește de-o cantitate foarte mică de venin pentru omorârea prăzii tot așa și cel rău (numit „șarpele cel vechi”) se folosește de lucruri foarte mici … iar eu prin neatenția mea îi pot fi de folos !
Și astăzi vom argumenta afirmația de mai sus pentru a fi conștienți că într-adevăr o buturugă mică chiar poate să răstoarne un car mare. Dar la așa ceva se ajunge nu datorită buturugii și „mușchilor ei” (ea neavând în sine nicio putere), ci din cauza neatenției celui ce conduce carul !
Exact aceasta este o mare problemă. Faptul că minimalizez importanța păcatului considerând că Dumnezeu nu va îngădui ca tocmai eu să ajung rău deși în mod conștient am decis uneori să fac ce este rău.
Agar sau Cât rău pot să-mi fac printr-o singură privire „dată” altuia ?
În Geneza 16 : 1 – 6 scrie că :
„Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar.
Şi Sarai a zis lui Avram : „Iată, Domnul m-a făcut stearpă ; intră, te rog, la roaba mea ; poate că voi avea copii de la ea.” Avram a ascultat cele spuse de Sarai.
Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe egipteanca Agar, roaba ei, şi a dat-o de nevastă bărbatului său, Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan.
El a intrat la Agar, şi ea a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpâna sa. Şi Sarai a zis lui Avram :
„Asupra ta să cadă batjocura aceasta care mi se face ! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea ; şi ea, când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ. Să judece Domnul între mine şi tine !”
Avram a răspuns Saraiei : „Iată, roaba ta este în mâna ta ; fă-i ce-ţi place !” Atunci Sarai s-a purtat rău cu ea ; şi Agar a fugit de ea”.
De unde o aveau pe Agar ? Probabil că ea a fost primită de Avram de la Faraon. Să ne reamintim ce scrie în Geneza 12 : 16 unde este notat că după ce Sarai a ajuns la Faraon :
„Pe Avram l-a primit bine din pricina ei ; şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile”.
Cumva atunci putem spune că a fost semănată sămânța potențialului scandal. Chiar atât de mult rău poate face o privire cu care „dau” în cineva ? Poate nici nu ne imaginăm cât rău ne putem face nouă înșine prin privirile de sus aruncate altora ! De ce ? Deoarece ele au rolul de-a înjosi iar un cititor bun va ști imediat adevărul !
Agar i-a transmis Saraiei un mesaj de felul acesta :
„Ceea ce tu nu ai fost în stare să faci în zece ani eu am făcut imediat”.
Imediat după aceea Agar poate că s-a justificat spunând :
„Era doar o privire !”
Dar Dumnezeu știa ceea ce și Agar știa. Privirea din afară arăta privirea din inimă și anume felul în care se vedea Agar pe ea însăși în raport cu stăpâna ei. De fapt, în lumea ei interioară Agar era stăpâna iar Sarai era roaba …
La fel cum din prisosul inimii vorbește gura și privirea transmite ceva tot din conținutul inimii iar acest lucru este extrem de vizibil pentru un om cu ochii deschiși !
Putem spune într-un fel că ochii sunt ca farurile de la mașină. Le pot folosi pentru iluminarea drumului pe care-l am de făcut dar tot cu farurile pot da flash-uri celui care îmi stă în cale când sunt grăbit, cu sensul de : „Dă-te la o parte din drumul meu !” lucru pe care credem că un creștin nu-și permite să îl facă deloc !
Despre Agar scrie că : „a privit cu dispreţ pe stăpâna sa” iar despre Sara este notat ce i-a spus lui Avram : „când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ”.
Disprețul este un :
„Sentiment de desconsiderare a cuiva sau a ceva ; lipsă de considerație sau de stimă față de cineva sau de ceva”. (DEX, 2009)
Disprețul se poate arăta altcuiva prin mai multe metode, dar ceea ce contează este să știu bine ce scrie în Proverbe 14 : 21 :
„Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat”, iar un creștin nu ține în inima lui nicio formă de păcat.
„Doamne Isuse, Te rog să mă ierți pentru manifestările mândriei mele prin care i-am rănit pe cei din jurul meu și Îți mulțumesc frumos pentru că Tu te ocupi și de smerirea mea pentru a le fi de ajutor celorlalți nu pentru a le fi o piedică ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download