Semănatul şi seceratul [Geneza 8.22, Ioan 12.24]

Geneza 8 : 22 „Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea !

Cumva putem spune că, (la vremea semănatului), sămânţa este înmormântată iar la vremea ei înviază ! În Ioan 12 : 24 scrie :

Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur ; dar dacă moare, aduce mult rod”.

Grăuntele (pentru cei care nu L-au cunoscut pe Domnul Isus ca Dumnezeu), a fost un simbol pentru Domnul Isus. Prin Jertfa şi moartea Lui a adus mântuirea, iar după Înălţarea Domnului Isus la Cer şi turnarea Duhului Sfânt (a Apei peste Sămânţa semănată) s-a produs o recoltă deosebită (mulţi oameni au fost mântuiţi), încă din Ziua Cincizecimii. Continue reading „Semănatul şi seceratul [Geneza 8.22, Ioan 12.24]”

Zece caracteristici ale inimii (ale trăirilor interioare) găsite în Psalmi

Zece caracteristici ale inimii (ale trăirilor interioare) găsite în Psalmi

În anumite circumstanţe inima omului poate să fie : Continue reading „Zece caracteristici ale inimii (ale trăirilor interioare) găsite în Psalmi”

Bârfitorii [Romani 1.30, Ezechiel 22.9]

În Romani 1 : 29 – 30, 32 scrie : „Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi … Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac”.

Astfel, au ajuns … ”. A se vedea contextul pentru a înţelege câţi paşi face un om în direcţia greşită, până ajunge să fie astfel.

În greacă, termenul folosit în Romani 1 : 30 pentru bârfitori este katalalous (defăimători) care înseamnă : „calomniator, muşcător pe la spate, vorbitor împotrivă”. Continue reading „Bârfitorii [Romani 1.30, Ezechiel 22.9]”

Alegerea şi deciderea [Filipeni 2.13, Numeri 22.13, 19, 21-22]

Alegerea şi deciderea

Sunt două cuvinte care par a fi sinonime, dar au sensuri diferite.

A alege înseamnă :

  1. „A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide.
  2. A desemna pe cineva prin vot ; a vota.
  3. A deosebi dintre alții, a recunoaște dintre mai mulți ; a distinge.
  4. A (se) împărți formând mai multe grupe. ♦ Refl. A apărea clar, limpede.
  5. A curăța prin selecție. ♦ Fig. A înțelege clar spusele cuiva.
  6. A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc.
  7. A ajunge într-o anumită situație (rea). Lat. Allegere. (DEX, 2009)

Continue reading „Alegerea şi deciderea [Filipeni 2.13, Numeri 22.13, 19, 21-22]”

Al doilea Urie [2 Samuel 12.9-10, Ieremia 26.16-24]

Al doilea Urie

Pentru ce, dar, ai dispreţuit tu cuvântul Domnului, făcând ce este rău înaintea Lui ? Ai lovit cu sabia pe Urie, hetitul; ai luat de nevastă pe nevasta sa, şi pe el l-ai ucis cu sabia fiilor lui Amon. Acum, niciodată nu se va depărta sabia din casa ta, pentru că M-ai dispreţuit şi pentru că ai luat de nevastă pe nevasta lui Urie, hetitul.” …”. (II Samuel 12 : 9 – 10)

Noi ştim foarte bine despre Urie şi soţia lui Bat-Şeba, dar a existat un al doilea Urie … care a fost omorât tot cu sabia şi tot pe nedrept (fiind un prototip al Domnului Isus). Continue reading „Al doilea Urie [2 Samuel 12.9-10, Ieremia 26.16-24]”

Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic IV. Realitatea [Isaia 53.9, Luca 12.4]

III. Realitatea

Vă spun vouă, prietenii Mei : să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic. Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă ; da, vă spun, de El să vă temeţi”. (Luca 12 : 4 – 5)

Dacă Dumnezeu îngăduie, un credincios poate să fie condamnat la moarte pe nedrept şi chiar să fie executat (aşa cum a şi fost cazul Domnului Isus). Dar de acolo mai departe, omul nu mai poate face nimic … Continue reading „Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic IV. Realitatea [Isaia 53.9, Luca 12.4]”

Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic III. Intenţia [Isaia 53.9, Luca 12.4]

III. Intenţia I Liderii religioşi au dorit ca Isus să aibă parte de înjosire şi după moarte, iar pentru aceasta au decis :

  • îngroparea Lui va fi într-o groapă comună (în care urmau să fie aruncaţi toţi cei trei care au fost crucificaţi),
  • mormântul Lui urma să arate realitatea răului, prin asocierea cu cei răi, iar scopul lor era
  • perpetuarea pentru veşnicie a ideii că EL a fost rău iar ei au fost cei buni care au făcut dreptate.

Continue reading „Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic III. Intenţia [Isaia 53.9, Luca 12.4]”

Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic II. Aparenţa [Isaia 53.9, Luca 12.4]

Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic II. Aparenţa

Şi în Isaia 53 : 9 este arătată înşelarea (orbirea). Aparent, pe dealul Gologotei erau trei criminali condamnaţi la moarte care tocmai ce fuseseră executaţi pe drept, iar versetul 9 surprinde perioada de timp de după deces în care trebuia făcută înmormântarea celor trei în groapa comună … Dar în realitate lucrurile erau mult mai nuanţate.

Continue reading „Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic II. Aparenţa [Isaia 53.9, Luca 12.4]”

Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic I. Introducere [Isaia 53.9, Luca 12.4]

Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic

În Isaia 53 : 9 scrie că : „Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui”. New International Version „I s-a atribuit un mormânt cu cei răi și cu cei bogați în moartea sa, deși nu făcuse violență și nici nu avea vreo înșelăciune în gura lui”. Continue reading „Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic I. Introducere [Isaia 53.9, Luca 12.4]”

Încăpăţânarea III. Alegerea corectă [1 Petru 5.5-6]

Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi, în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie.

Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.Smeriţi-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe”. (I Petru 5 : 5 – 6)

Supunerea faţă de autoritatea credincioşilor cu experienţă, opoziţia de care are parte omul mândru, din partea Lui Dumnezeu şi smerirea constantă care atrage bunăvoinţa Divină, sunt paşii obişnuiţi pe care îi face un credincios zi de zi, în apropierea Lui de Dumnezeu.

1. Supunerea faţă de autoritatea credincioşilor cu experienţă
2. Opoziţia Divină de care au parte cei mândri
3. Smerirea credinciosului atrage bunăvoinţa Lui Dumnezeu

Studiu de caz : tinerii credincioşi Continue reading „Încăpăţânarea III. Alegerea corectă [1 Petru 5.5-6]”