11. Pescarul (Evanghelia după Luca 12:19-20)

BarcaÎntr-o zi, lângă un lac, un pescar stătea la umbră, lângă barca lui şi se odihnea. Un om bogat, care vizita orăşelul tocmai trecea pe-acolo. L-a văzut pe pescarul care stătea şi l-a întrebat :

De ce stai şi te odihneşti ? Pescarul nu s-a deranjat, doar a răspuns :
Am pescuit suficient peşte pentru ziua de astăzi !

Dar dacă ai mai pleca la pescuit, ai putea prinde mai multi peşti, pe care dacă i-ai vinde, ţi-ai putea cumpăra încă o barcă mai mare, ai putea angaja alţi oameni şi ai putea avea bani mai mulţi. Continue reading „11. Pescarul (Evanghelia după Luca 12:19-20)”

10. Testamentul surpriză (Geneza 50.20)

TestamentUn credincios pătimea mult de la un vecin, care era un om rău. În fiecare zi îi făcea tot felul de neajunsuri. Cu toate acestea, pe patul de moarte, credinciosul îi lăsă prin testament vecinului său care-l necăjise de atâta timp, o sumă de bani. A fost întrebat de către cei de aproape ai săi, (care pe bună dreptate erau miraţi) :

– Cum este cu putinţă să faci aşa ceva ?

Pentru că vecinul acesta mi-a făcut un mare bine, răspunse muribundul. Tocmai prin greutăţile ce mi le-a pricinuit, m-a silit să mă deprind cu răbdarea, cu evlavia şi cu rugăciunea, chemând astfel fără încetare pe Domnul, care mi-a făcut parte de puterea şi sprijinul Său. Continue reading „10. Testamentul surpriză (Geneza 50.20)”

9. Omul şi măgarul (Romani 7.18-19)

Omul şi măgarulUn om îşi mâna măgarul la păşunea de la marginea oraşului său. Deodată se arătară nişte duşmani ce se războiau cu oraşul.

Vino iute, zise omul, să fugim, altfel ne prind. Măgarul îşi smulse liniştit smocul de iarbă şi îşi spuse părerea mestecând :

Stai, dragă, crezi că duşmanii tăi, dacă înving, au să-mi pună două şei ? Continue reading „9. Omul şi măgarul (Romani 7.18-19)”

8. Cele două coroane (Faptele Apostolilor 14.22)

CoroanaO femeie evlavioasă era într-o zi adâncită în rugăciuni. În extazul ei i se păru că vede înaintea sa pe Isus în mâni cu două coroane : în cea dreaptă cu una de spini, în cea stângă cu una de aur și îi zise :

Alege-ţi una din două și pe cea aleasă așeazăţi-o pe capul tău. Dacă vei alege pe cea de aur te voi înălța aici pe pământ, dacă-ți vei alege pe cea de spini, te voi încorona cu cea de aur în ceruri”.

Atunci ea îşi întinse mâinile după cea de spini şi şi-o apăsă cu atâta putere pe capul său, încât picuri mari de sânge începuseră să se prelingă pe frunte, pe haine, căzând jos la pământ. Împărăţia cerească, se câştigă cu suferinţe aici pe pământ.

Apostolul Pavel : „ … spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri”. (Faptele Apostolilor 14 : 22) (Sursa foto : www.ebay.com)

7. Dar era veşnic !

dar-era-vesnicDoi creştini erau la cumpărături, undeva în Austria. Unul din ei a luat o sticlă de suc, pe care a pus-o în buzunarul de la piept, pentru ca să nu se spargă, (fiind de sticlă nu în ambalaj de Pet).

După ce-au fost plătite produsele, aproape de ieşire şi-a amintit că nu a plătit sticla, aşa că s-a întors la casă, unde era un bărbat, foarte tatuat.

Creştinul a explicat ce s-a întâmplat, iar omul de la casă a scanat produsul, care costa un euro.

– „Nu era mare păcat !„, a spus creştinul, la care casierul i-a răspuns:

– „Dar era veşnic !” Cei doi creştini au rămas miraţi de acest răspuns … primit de la cineva, de la care nu se aşteptau !

Evanghelia după Luca 18:35–43, Vindecare orbului sau Cotidianul neobişnuit !

luca-18-35-43-vindecarea-orbuluiPe când Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lângă drum şi cerşea. Când a auzit norodul trecând, a întrebat ce este. I-au spus : „Trece Isus din Nazaret”. Şi el a strigat : „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine !” Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă ; dar el ţipa şi mai tare : „Fiul lui David, ai milă de mine !” Isus S-a oprit şi a poruncit să-l aducă la El ; şi, după ce s-a apropiat, l-a întrebat :
„Ce vrei să-ţi fac ?” „Doamne”, a răspuns el, „să-mi capăt vederea.” Şi Isus i-a zis : „Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te-a mântuit.” Numaidecât, orbul şi-a căpătat vederea şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, când a văzut cele întâmplate, a dat laudă lui Dumnezeu”. (Evanghelia după Luca 18 : 35 – 43) Continue reading „Evanghelia după Luca 18:35–43, Vindecare orbului sau Cotidianul neobişnuit !”

Geneza 3.19. Ţărâna şi pământul sau Întoarcerea Acasă!

geneza-3-19-tarana-estiÎn sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea [înseamnă că deja el prelucra grâul şi îşi făcea pâine], până

  1. te vei întoarce în pământ, căci
  2. din el ai fost luat ; căci ţărână eşti şi
  3. în ţărână te vei întoarce”. (Geneza 3 : 19)

Cât trăim pe acest pământ, avem cel puţin trei certitudini : Continue reading „Geneza 3.19. Ţărâna şi pământul sau Întoarcerea Acasă!”

6. Îngăduinţa

Cal7. Îngăduinţa. Pe vremuri calul trăia pe o păşune minunată, apărată de stânci mândre, lucitoare, printre care curgeau pâraie limpezi şi răcoroase. Dar cerbul, trecând în goană a strivit iarba şi-a murdărit apa. Calul, voia să se răzbune pe răufăcător, dar nu alerga cu iuţeala cerbului. Atunci vânătorul a coborât din munte şi şi-a oferit spijinul. A zis :

Făgăduiesc să-ţi îndepărtez duşmanul, dar trebuie să mă laşi să-ţi pun căpăstru şi să mă sui pe spinarea ta”. Calul a primit. Vânătorul a pus frâu calului şi l-a încălecat. Continue reading „6. Îngăduinţa”

5. Providenţa Divină (Isaia 8:10)

Isaia 8.10, Planuri câte voiţi6. Providenţa DivinăRegele englez Alfred cel Mare, (c. 849 – 26 octombrie 899), când era la vânătoare auzi deodată plâns de copil, de pe vârful unui copac. Poruncind unuia din oamenii săi să cerceteze copacul, acesta află la creştetul lui într-un desiş, un cuib de vultur şi în el un copilaş.

Acesta plângea şi îşi întindea mâinile ca şi cum ar cere ajutor. El era pus acolo pradă vulturilor de înşişi părinţii lui păcătoşi. Continue reading „5. Providenţa Divină (Isaia 8:10)”

4. Harul lui Dumnezeu (Psalmul 23:1)

Post-and-Grant-Avenue.-Look5. Harul lui Dumnezeu.

După marele cutremur din 18 Aprilie 1906, de la San Francisco, (oraş care a fost distrus aproape în întregime), a fost găsit sub dărâmături un leagăn cu un copil mic, care a fost ocrotit tocmai de zidurile dărâmate, care formaseră o boltă, deasupra lui.

Lângă copil se găsea o Biblie mare de familie, deschisă tocmai la Psalmul 23 : 1, unde scrie : „Domnul este păstorul meu : nu voi duce lipsă de nimic …”. (Sursă foto : Wikipedia) Continue reading „4. Harul lui Dumnezeu (Psalmul 23:1)”