Un împărat şi-a răsplătit sfetnicii cu monete mari de bani. Unul s-a prezentat din nou la împărat şi i-a descoperit că voind să cumpere cu moneta, ea a fost aflată falşă ; deci îl roagă să-i dea alta.
Împăratul i-a răspuns :
– Păstrează-ţi moneta ta căci nu-ţi pot da alta mai bună. Eu te-am răsplătit cu moneta care o meritai după sfatul nesincer ce mi l-ai dat.
Moneta mare, cu care se răsplătesc colaborările la lucrul comun al societăţii, este stima şi încrederea. Nu pot deci să se împărtăşească de această răsplată acei cari numai se fac a munci, dar de fapt nu ostenesc pentru binele comun.
Apostolul Pavel scria : „Nu vă înşelaţi : „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică”. (Galateni 6 : 7 – 8)