195. STĂRILE SUFLETEȘTI 15. VREAU SĂ AM PACE ÎN SUFLET NU MÂNIE
I Podcast I Pasaj Biblic : Romani 14 : 19 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 14 Iulie 2022 I
„Aşadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră”. (Romani 14 : 19)
„Când provoc pe cineva și-l duc la mânie ? Cum îl fac pe un om liniștit să devină mânios ? Cum îl duc eu singur în ispită și cum eu un credincios fac o lucrare a celui rău și devin un ispititor … ”.
În general acestea sunt întrebări pe care ni le punem când ne gândim la mânie și suntem atenți la a nu-i provoca la mânie pe cei din jurul nostru.
Dar este foarte important ca în primul rând :
- să am grijă de mine,
- să nu mă mânii,
- să nu am în mine,
- să nu transport și
- nu cumva să distribui eu mânia pe unde merg.
Reamintim că un astfel de caz de „automâniere”, de foc al mâniei care s-a aprins și a pornit din interiorul casei spre exterior, este descris în cartea Iov 32 : 1 – 5.
„Aceşti trei oameni au încetat să mai răspundă lui Iov, pentru că el se socotea fără vină. Atunci s-a aprins de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram.
El s-a aprins de mânie împotriva lui Iov, pentru că zicea că este fără vină înaintea lui Dumnezeu. Şi s-a aprins de mânie împotriva celor trei prieteni ai lui, pentru că nu găseau nimic de răspuns şi totuşi osândeau pe Iov.
Fiindcă ei erau mai în vârstă decât el, Elihu aşteptase până în clipa aceasta, ca să vorbească lui Iov. Dar, văzând că nu mai era niciun răspuns în gura acestor trei oameni, Elihu s-a aprins de mânie”.
Înțelegem că lui Elihu i-a crescut tensiunea în timp ce-i asculta pe patru oameni care discutau în contradictoriu. Din respect pentru ei, (el fiind mai tânăr) doar a ascultat, dar atunci când i-a venit rândul să vorbească s-a putut constata ce stare sufletească avea, un om care stătea acolo de-o vreme și aparent era liniștit.
Iar Elihu s-a descărcat de tensiunea interioară rostind cuvinte care putem presupune că le-a crescut tensiunea lui Iov și celor trei prieteni ai lui, când au auzit ce li se spunea.
Mai înainte patru oameni au vorbit și-au reușit să-l mânie pe unul singur, dar aici eficiența a fost mai mare. Unul singur a vorbit și patru probabil că au fost extrem de deranjați de adevărul celor rostite de el … sau poate că nu !
Mai apoi, din mijlocul furtunii care a venit a vorbit Dumnezeu, dar lui Elihu, Dumnezeu nu i-a reproșat nimic, deoarece el a spus adevărul.
Dar s-ar putea ca Elihu să-și fi dat seama că el care-i judeca pe ceilalți trebuia să se evalueze și pe el însuși și să se întrebe :
„Dar ce este cu mânia aceasta care m-a „apucat” ? Care este problema mea, în disputa dintre cei patru oameni ?”
Din pasajul Biblic înțelegem că disputa dintre Iov și cei trei prieteni care s-au aliat împotriva lui a ținut destul de mult timp. Nu s-a terminat într-o singură zi.
Șapte zile a fost doar perioada de compasiune a prietenilor lui Iov față de suferința lui. Este însă clar că și Elihu a stat acolo destul de mult timp … Dar eu când am stat ultima dată măcar o oră alături de cineva care trecea prin durere, prin perioada de doliu ?
Iar o întrebarea pe care este bine să mi-o pun dacă mă numesc cumva Elihu și asist la discuții contradictorii care-mi cresc tensiunea :
„Cine mă pune să stau acolo și să pun suflet la o ceartă care nu mă privește ?”
În urmă cu mai mulți ani de zile lucram la grădină și eram foarte liniștit în suflet. Pe vremea aceea încă nu aveam la dispoziție telefone performante. Aveam un radiou și mi-a venit gândul să ascult ceva.
Era trecut de orele 13 și la radio era o emisiune în care un moderator avea ca invitați două persoane din partide politice diferite și aproape o oră, în timp ce lucram am ascultat ciocnirile de cuvinte dintre cei doi.
După ce s-a terminat emisiunea, am închis radioul și apoi Dumnezeu mi-a vorbit :
„Cine te pune să asculți ? Așa ceva îți trebuie ție ?”
Eram foarte liniștit în suflet înainte de-a asculta acea emisiune și am ajuns după aceea să fiu atât de tulburat …
Care-a fost urmarea ? Aproximativ doi ani după aceea, nu am mai ascutat deloc la radiou (sursă pe care o consideram totuși ca fiind o sursă de informare mai noninvazivă).
Reamintim sfatul foarte bun care a fost dat de apostolul Pavel, cu mult timp în urmă. În Romani 14 : 19 el a scris : „Aşadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră”.
Cu alte cuvinte : să nu îmi pierd vremea cu lucruri care mă tulbură, care mă mânie, care mă apasă spiritual.
În final să fac o rugăciune bazată pe prima parte a versetului scris în Psalmul 119 : 18.
„Doamne Isuse, Te rog prin Duhul Sfânt să-mi deschizi și mie ochii să văd ceea ce am nevoie să văd, fă Te rog să am parte de prezența Ta tot timpul și dă-mi harul de-a nu-mi pierde vremea cu lucruri fără valoare sau cu lucruri care mă tulbură, iar sufletul meu să fie păstrat curat prin puterea Ta ! ÎȚI mulțumesc frumos pentru că mă asculți ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download