185. STĂRILE SUFLETEȘTI 6. SIMȚUL DREPTĂȚII SAU MÂNIA ȘI PRILEJUL
I Podcast I Pasaj Biblic : Efeseni 4 : 26 – 27 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 04 Iulie 2022 I
În viață noi putem trece prin stări sufletești negative și din cauza simțului nostru de dreptate. Când trebuie să trecem printr-o nedreptățire acest simț se răzvrătește și ceva din noi ne face să reacționăm într-un mod total opus voii Lui Dumnezeu și în loc să suferim acea nedreptate (deoarece Dumnezeu îl face să procedeze așa pentru prelucrarea noastră interioară), ne opunem celui care ne nedreptățește !
Iar această opunere față de voia Lui Dumnezeu ne costă, așa că vom fi trecuți printr-un alt examen, într-un cu totul alt context (printr-o altă persoană) și trebuie să știm că înaintarea noastră spirituală nu se va face decât din momentul din care ne învățăm lecția și renunțăm la noi și la voia noastră, acceptând voia Lui Dumnezeu pentru noi.
În Efeseni 4 : 26 – 27, apostolul Pavel a scris :
„Mâniaţi-vă,
şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră
şi să nu daţi prilej diavolului”.
Să observăm trei aspecte :
- reacția creștinului la mânie și
- la ce se referă cuvântul prilej din expresia : „să nu daţi prilej diavolului”.
- poate un creştin să-i dea celui rău oportunitatea de-a îi face pe plac ?
I. Reacția creștinului la mânie
„Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi”.
Ce putem înţelege din aceste cuvinte ? Mânia poate fi justificată (aud, văd etc. ceva care mă face să mă supăr, dar acel ceva care este provocat din exterior, nu ţine de voinţa mea), dar reacţia mea la mânie, faţă de ce mi s-a întâmplat, depinde numai de mine, este ceva interior care vine din mine), iar acea reacţie poate fi păcat.
II. La ce se referă cuvântul tradus cu prilej din expresia : „să nu daţi prilej diavolului” ?
Poate profita cel rău de un creştin nervos ? Este evident că da. Aceasta înseamnă că la mânie, diavolul este foarte aproape de omul nervos !
În limba greacă pentru prilej este folosit topon, care este tradus în Efeseni 4 : 27 cu : „oportunitate, suport, şansă, punct de sprijin”.
Acest cuvânt (topon) este folosit în Noul Testament de 46 de ori, având în principal două sensuri :
1. loc (spaţiu, sensul fizic, material). În Matei 14 : 13 scrie că :
„Isus, când a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într-o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într-un loc [gr. topon] pustiu. Noroadele, când au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s-au luat după El pe jos”.
2. oportunitate (sensul figurat / metaforic). Să observăm un exemplu :
În Faptele Apostolilor 25 : 16, Festus a spus :
„Le-am răspuns că la romani nu este obiceiul să se dea niciun om, înainte ca cel pârât să fi fost pus faţă cu pârâşii lui şi să fi avut putinţa [gr. topon, „oportunitatea”] să se apere de lucrurile de care este pârât”.
Și în limba română, cuvântul loc are aceste două sensuri :
„I. 1. Punct, porțiune determinată în spațiu … III. Moment potrivit ; prilej, ocazie”. (DEX, 2009)
III. Poate un creştin să-i dea celui rău oportunitatea de-a îi face pe plac ?
În loc de oportunitate o expresie mai veche este „ocaziune favorabilă”, cum era explicat în Dicționarul Şăineanu, ed. VI, 1929 ?
Poate un creştin să-i dea celui rău o oportunitatea de-a face voia celui rău și a ieși în omentul respectiv din voia Lui Dumnezeu ? Este evident că da … iar apostolul Pavel, poate a scris acest sfat şi din experienţa lui.
Reamintim că în Faptele Apostolilor 23 : 1 – 5 scrie că atunci când a fost judecat :
„Pavel s-a uitat ţintă la sobor şi a zis : „Fraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, până în ziua aceasta …”
Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lângă el să-l lovească peste gură. Atunci Pavel i-a zis : „Te va bate Dumnezeu, perete văruit ! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii !”
Cei ce stăteau lângă el, i-au zis : „Îţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu ?” Şi Pavel a zis : „N-am ştiut, fraţilor, că este marele preot ; căci este scris : „Pe mai marele norodului tău să nu-l grăieşti de rău”.
Din punct de vedere omenesc, reacţia apostolului Pavel însă a fost justificată. Este normal să-ţi crească tensiunea când vezi clar că judecătorul te consideră vinovat, înainte de a se pronunţa sentinţa.
Dar exact aici greşim noi cu dreptatea noastră. Ne izbucneşte mânia pentru că în firea noastră avem un acut simţ al dreptăţii. Dar dacă Dumnezeu consideră că trebuie să trecem printr-o nedreptăţire evidentă, ne poate da și puterea (şi ne dă puterea) de-a merge înainte şi de-a lăsa ca EL să dea înapoi (celui ce ne face rău) echivalentul nedreptăţii pe care noi tocmai am suferit-o …
De aceea, în încheiere să cer harul Domnului Isus pentru viața mea :
„Doamne Isuse, dă-mi te rog Harul de-a trăi constant în starea de liniște interioară pe care o pot obține ascultându-Te pe Tine. Ajută-mă ca indiferent prin ce nedreptate am de trecut, atunci pe moment să aleg voia Ta să nu fac voia celui rău și să-mi păstrez în suflet liniștea interioară. ÎȚI mulțumesc frumos pentru că m-ai ascultat și mă vei ajuta ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download