166. APA DUHULUI SFÂNT STINGE FOCUL GHEENEI 2. FOCUL [Efeseni 6.10–17, Faptele Apostolilor 2.13–16 şi 37–47]

166. APA DUHULUI SFÂNT STINGE FOCUL GHEENEI 2. FOCUL

I Podcast I Pasaje Biblice : Efeseni 6 : 10 – 17, Faptele Apostolilor 2 : 13 – 16 şi 37 – 47 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 15 Iunie 2022 I

Reamintim că în vechime pentru asedierea unei cetăţi erau folosite şi săgeți pe care se puneau substanțe inflamabile cărora li se dădea foc. Practic săgeţile respective erau transportatoare de foc. Ele nu aveau ca rol rănirea prin vârful ascuţit, ci incendierea prin focul transportat.
Din punct de vedere spiritual acest fel de „săgeţi” sunt observaţiile ironice, replicile acide etc., acele cuvinte folosite pentru a te indigna şi a te provoca la mânie cu scopul clar de-a produce un „incendiu spiritual” adică o ceartă, un conflict care să ducă la despărţirea dintre două persoane sau două părţi, care anterior trăiau în bună înţelegere.

În Iacov 3 : 6 scrie că :

Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei”.


Cel rău este în spatele „săgeţii” iar mânia (starea aceea care simt că mă aprinde) este direct din iad şi vine în urma cuvintelor spuse prin diferiţi oameni.


Să observăm trei exemple de provocări precum și de reacţii la astfel de săgeţi trimise înspre un credincios.


I. Provocarea printr-o cerere imposibilă

Exemplu : Matei 16 : 1 „Fariseii şi saducheii s-au apropiat de Isus şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer”. Sau în Luca 11 : 16 scrie : „Alţii, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn din cer”. Adică ÎI creeau ceva ce din punctul lor de vedere nu putea fi făcut !


II. Provocarea printr-o întrebare aparent inocentă

În Matei 19 : 3 scrie că :

Fariseii au venit la El şi, ca să-L ispitească, I-au zis : „Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină ?

Un alt exemplu îl avem în cartea Marcu 10 : 2 :

Au venit la El fariseii ; şi, ca să-L ispitească, L-au întrebat dacă este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta”.
Sau un alt exemplu îl avem în Matei 22 : 35 – 36 : „Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare : „Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege ?


III. Provocarea prin cererea unui sfat (sau a unei păreri într-o situaţie foarte sensibilă)

În Matei 22 : 15 – 22 spune că :

Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis :

Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor. Spune-ne, dar, ce crezi ? Se cade să plătim bir cezarului sau nu ?”

Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns : „Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor ? Arătaţi-Mi banul birului.” Şi ei I-au adus un ban. El i-a întrebat :

„Chipul acesta şi slovele scrise pe el ale cui sunt ?” „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis : „Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu !” Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat şi au plecat”.


Un alt exemplu este în Luca 10 : 25 unde scrie că :

Un învăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis : „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică ?

Oare ce va fi spus când a ajuns în cer şi a constatat că Cel de care a vrut să-şi bată joc … era chiar Dumnezeu Întrupat, Domnul Isus ? Când a realizat omul respectiv că putea obţine viaţa veşnică … dar pe el l-a interesat să se dea mare cu cunoştinţele lui teologice !


Apoi un alt exemplu îl avem în Ioan 8 : 5 – 7 unde scrie că :

Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei : Tu, dar, ce zici ?” Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos şi scria cu degetul pe pământ.

Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus şi le-a zis : „Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea”.


Acestea sunt doar câteva exemple de „săgeţi cu foc” la care este nevoie de puterea Duhului Sfânt pentru a rezista şi-a nu-ţi ieşi din fire. Din Ziua Cincizecimii din momentul umplerii cu Duhul Sfânt, Petru a procedat la fel ca Domnul Isus … dintr-o batjocură ieşind o convertire în masă !


În încheiere să ne amintim ce scrie în I Corinteni 10 : 13 și să știu și eu că :

Nu m-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească (puterea pe care o am). Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiu ispitit peste puterile mele ; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul de-a ieşi din ea, ca s-o pot răbda.

Dumnezeu să mă ajute să știu că EL nu va îngădui nicio ispită mai mare decât puterea mea și în momentele acelea va pregăti și o cale de scăpare. Dumnezeu să fie binecuvântat ! Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :