Un locuitor dintr-un oraş oarecare, îşi pierdu toată averea şi rămase cu o spuză de copii de cari însuşi trebuia să îngrijească, fiindcă soţia-i murise. Nu-i rămase decât să ia împrumut pentru a începe un negoţ.
Plecă deci la un om bogat, pe care nu-l cunoştea, spre a solicita un împrumut. Ajungând la uşa bogatului, să sfia să intre, căci auzi de afară, cum bogatul certa cu asprime pe servitoare, pentrucă pusese prea multe lemne în sobă.
Şi-a luat totuşi inima în dinţi şi a intrat în casa bogatului, care cu multă amabilitate îi puse la dispoziţie un împrumut de 2000 de lei fără dobândă.
Săracul, mirat de cele întâmplate, împărtăşi gândul ce-l stăpânea, când asculta la uşa bogatului şi-l auzia că-şi certa servitoarea. Bogatul zise atunci săracului :
– Nu te mira de purtarea mea, căci numai cruţând, azi câteva bucăţi de lemne, mâine altele, zile, săptămâni, luni şi ani de-arândul, am putut strânge suma, pe care azi cu bucurie ţi-o împrumut. (Sursa foto : specialarad.ro)