144. VREMEA SCHIMBĂRII II. SUB APARENŢA RĂULUI SE POATE ASCUNDE UN MARE BINE! [1 Samuel 9.18-20]

144. VREMEA SCHIMBĂRII II. SUB APARENŢA RĂULUI SE POATE ASCUNDE UN MARE BINE !

I Podcast I Pasaj Biblic : I Samuel 9 : 18 – 20 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 24 Mai 2022 I

Saul s-a apropiat de Samuel la mijlocul porţii şi a zis : „Arată-mi, te rog, unde este casa văzătorului.”

Samuel a răspuns lui Saul : „Eu sunt văzătorul. Suie-te înaintea mea pe înălţime şi veţi mânca astăzi cu mine. Mâine te voi lăsa să pleci şi-ţi voi spune tot ce se petrece în inima ta.

Nu te nelinişti de măgăriţele pe care le-ai pierdut acum trei zile, căci s-au găsit. Şi pentru cine este păstrat tot ce este mai de preţ în Israel ? Oare nu pentru tine şi pentru toată casa tatălui tău ?” (I Samuel 9 : 18 – 20)


Sub aparenţa răului (pierderea măgăriţelor, timpului, energiei consumate în zadar) se ascundea un mare bine (întâlnirea cu Omul Lui Dumnezeu, înnoirea vieţii şi anunţarea Veştii Bune că Saul avea să fie primul împărat al ţării).


Înainte de schimbarea împrejurărilor vieţii din rău în bine, omul :

  1. are în el dorinţa să se apropie de Dumnezeu, apoi
  2. aude Cuvântul Lui Dumnezeu şi aşa
  3. se linişteşte în sufletul lui realizând că toate lucrurile stau sub controlul Lui Dumnezeu !

Era venită vremea schimbării pentru Saul care căuta ce era pierdut. Grija lui era să facă voia Tatălui lui. Aşa a ajuns în Cetatea omului lui Dumnezeu. Aşa a ajuns să stea la masă cu el. Despre proorocul Samuel slujitorul lui i-a spus :

Iată că în cetatea aceasta este un om al lui Dumnezeu, un om cu vază ; tot ce spune el nu se poate să nu se întâmple. Haidem la el dar ; poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm”. (I Samuel 9 : 6)

Slujitorul spune : „poate că ne va arăta drumul pe care trebuie să apucăm” dar nu se punea în niciun caz problema neştiinţei, fiindcă despre proorocul Samuel se ştia foarte clar că „… tot ce spune el nu se poate să nu se întâmple”.


Trei aspecte care reies din pasajul citat mai sus. Înainte de schimbarea împrejurărilor vieţii din rău în mai bine, omul are în el dorinţa să se apropie de Dumnezeu.


I. Apropierea de Dumnezeu

Din punct de vedere spiritual Samuel era o reprezentare a Domnului Isus. La fel ca Saul şi noi avem nevoie de „Isus, Prorocul din Nazaretul Galileii” dar … ÎL căutăm mai ales atunci când am ajuns într-o situaţie fără ieşire.

Şi noi depindem de bunăvoinţa Lui, dar noi ştim că El ne acceptă şi pe noi aşa cum suntem ! Deoarece Domnul Isus a spus clar că :

pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară” (Ioan 6 : 37), iar noi cunoaştem că EL nu are preferaţi.

Domnul Isus are milă şi Har pentru oricine ÎI caută faţa, adică ÎL caută pe EL, ascultând de chemarea interioară a Duhului Sfânt :

Inima îmi zice din partea Ta : „Caută faţa Mea !” Şi faţa Ta, Doamne, o caut !” (Psalmul 27 : 8)

Iar atunci când cineva ajunge la Isus află ceea ce de fapt are nevoie (răspunsul neliniştilor şi frământărilor lui) şi nu trebuie să uităm faptul că Iniţiatorul apropierii noastre de Dumnezeu … este chiar Duhul Sfânt.

Iar această apropiere se face (de cele mai multe ori) prin intermediul pierderilor planificate, fiindcă în Cer nu există „întâmplare”, sau „noroc”, sau orice termen folosit de omul de pe pământ pentru „hazard”.


Totul vine de Sus, jos doar se întâmplă :

Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer”. (Ioan 3 : 27) Iar aceste cuvinte le-a spus un trimis al lui Dumnezeu şi anume Ioan Botezătorul, care şi el era prooroc !


Înainte de schimbarea împrejurărilor vieţii din rău în bine, omul are în el dorinţa să se apropie de Dumnezeu şi vom aminti al doilea aspect. Ce se întâmplă când un om se apropie de Dumnezeu ?

Aude :

II. Cuvântul Lui Dumnezeu

Esenţa proorociei este pre-vestirea, rostirea mai dinainte a viitorului. Aducerea viitorului în prezent. Acest lucru pentru un creştin este ceva normal, este un lucru obişnuit.

Să ne gândim de exemplu la Apocalipsa, cât viitor neîmplinit este acolo !? Avem doar „filmările” unor evenimente … care încă nu s-au produs !

În Fapte 15 : 18 scrie astfel :

zice Domnul, care face aceste lucruri şi căruia Îi sunt cunoscute din veşnicie.”

Încrederea în Dumnezeu aduce liniştirea în interiorul inimii celui care trece prin furtuni ştiind că Dumnezeul Cel Atotputernic care ţine toate lucrurile sub un control deplin … este Tatăl lui !

Şi vom aminti al treilea aspect (atunci când ne referim la schimbarea împrejurărilor vieţii din rău în bine) :
1. ne apropiem de Dumnezeu,
2. auzim Cuvântul Lui Dumnezeu iar auzirea Cuvântului Lui Dumnezeu ne aduce :

III. Liniştirea interioară

Rezolvarea problemelor este deja făcută, doar că încă nu a ajuns de pe drum … până la mine ! Dar aceasta este doar o problemă de timp, iar creştinii sunt „oameni de viitor”.

Pentru ei viitorul este strălucit şi conţine slavă, Cer şi chiar mai mult decât tot ce şi-ar putea dori sau chiar nespus mai mult decât şi-ar putea imagina omul, deoarece Creatorul viitorului este Tatăl lui din cer, care este Bunătatea întruchipată.


În încheiere să-I spunem şi noi Lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt cuvintele pe care le-a spus şi Iov cândva (Iov 2 : 10) :

Doamne Isuse, primesc de la Tine tot ce-mi oferi şi binele şi răul şi Îţi mulţumesc şi pentru bine şi pentru rău ! Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :