114 I 2024. IMPERTINENȚA [Luca 18.2 I Matei 25.44] 23 Aprilie 2024

114 I 2024. IMPERTINENȚA

I Podcast I Pasaje Biblice : Luca 18 : 2 I Matei 25 : 44 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 23 Aprilie 2024 I

Impertinența se manifestă prin purtarea omului impertinent. Iar omul impertinent este definit ca fiind : „care vorbește sau lucrează în contra buneicuviințe sau a bunului simț”. (Dicționar universal al limbei române, VI, 1929)

Un om de felul acesta era judecătorul despre care Evanghelistul Luca a scris că : „de Dumnezeu nu se temea, şi de oameni nu se ruşina” (a se vedea Luca 18 : 2).

În Matei 25 : 44 – 45 sunt scrise cuvintele unor oameni impertinenți, a celor care vor ajunge în pedeapsa veșnică. Ei au îndrăzneala să-i dea o replică Domnului Isus folosind această exprimare :

Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit ?”

Şi El, drept răspuns, le va zice : „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.”


Citind despre impertinența cu care unii așa ziși creștini își permit să vorbească direct cu Dumnezeu și aceasta chiar înaintea pronunțării sentinței finale în care li se decidea veșnicia, să ne mai mirăm de obrăznicia unora dintre contemporanii noștri ? Chiar nu avem motiv !

Dar trebuie să menționăm că un credincios adevărat, procedează cu totul altfel. El este conștient că permanent se află în fața Judecătorului Divin și știe că Dumnezeu va pronunța sentințe nu doar pentru viața de pe pământ, ci va pronunța sentința care este definitivă pentru veșnicie.


Un adevărat creștin se va pleca înaintea Lui Dumnezeu și ÎI ca cere iertare ! De ce ?

Deoarece este conștient de câteva adevăruri :

1. acolo în Cer, Domnul Isus nu mai are nevoie de nimic de la el,
2. el nu-I mai poate oferi nimic deoarece va fi ajuns Dincolo cu mâinile goale, din moment ce pe când era încă pe pământ nu și-a trimis nimic în Cer, deși avea ce să dea în Numele Domnului Isus și
3. realizează că nu numai că a pierdut tot, ci este pe cale ca el să fie pierdut de tot !


Având în vedere gravitatea impertinenței care este lecția pentru mine ?

Să mă verific dacă :
1. nu cumva și eu am în mine urme de impertinență, de lipsă de respect față de cei din jurul meu ;
2. nu cumva și eu am o purtare obraznică și sfidătoare, o atitudine de mândrie disprețuitoare sau de necuviință ?


Doamne Isuse, dă-mi TE rog frumos harul pocăinței sfinte ! Amin !


Podcastul poate fi ascultat aici :