113. VOI BATE PĂSTORUL II. PĂSTORUL ISUS şi III. CREŞTINII
I Podcast I Pasaj Biblic : Matei 26 : 30 – 32 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 23 Aprilie 2022 I
În viaţă Dumnezeu îngăduie unele încercări (chiar lovituri grele) chiar şi în viaţa copilului iubit de EL, probleme care aparent au doar un rol distructiv … dar în realitate Dumnezeu rezolvă multe lucruri prin ceea ce noi numim necazuri, în viaţa celui care are parte de ele.
„Loveşte pe păstor, şi se vor risipi oile !”
- Cine are autoritatea de-a lovi Păstorul ? Numai Dumnezeu.
- Cine era Păstorul ? Domnul Isus.
- Cine erau oile turmei ? Ucenicii care constituiau nucleul bisericii de mai târziu.
Să ne amintim în al doilea rând de :
II. Păstorul Isus
„Voi bate Păstorul …”. (Matei 26 : 31)
De ce-L voi bate ? Fiindcă noi ştim că Domnul Isus s-a ocupat foarte bine de Turma Lui. A făcut nu numai ce trebuia să facă un păstor adevărat ci mult mai mult.
Un păstor are următoarele atribuţii (care sunt legate în special de nevoile oii) : hrănirea, odihnirea, căutarea oii care s-a rătăcit, tratarea rănii …
În Ezechiel 34 : 15 – 16 scrie :
„Eu însumi Îmi voi paşte oile,
- Eu le voi duce la odihnă, zice Domnul Dumnezeu.
- Voi căuta pe cea pierdută,
- voi aduce înapoi pe cea rătăcită,
- voi lega pe cea rănită şi
- voi întări pe cea slabă. Dar
- voi păzi pe cele grase şi pline de vlagă :
- vreau să le pasc cum se cade”.
[Un cuvânt poate mai puţin înţeles este a paşte care înseamnă : „A se hrăni rupând cu gura iarbă, plante etc.”. DEX, 2009]
Dar Domnul Isus, (pe lângă aceste lucruri pe care le-a făcut) … a înviat câteva oi (Lazăr era mort de patru zile, fiica lui Iair doar ce murise etc.), le-a vindecat pe multe, altora le-a dat vedere, auz tot ce aveau nevoie pentru a fi sănătoase.
A fost un Păstor cum nu a mai existat şi nici nu va mai exista şi … atunci de ce să-L baţi şi să-L omori ? Noi am spune că un astfel de OM trebuia să fie protejat, ajutat, „păstrat” !
Trebuie să ne amintim însă ceea ce-a spus Dumnezeu despre gândurile (felul în care concepe El viaţa) şi căile Lui (felul în care o trăieşte, modalitatea folosită pentru a o pune în practică).
În Isaia 55 : 8 – 9 scrie :
„ … gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre”.
Noi vedem aparenţa situaţiilor prin care trecem dar de cele mai multe ori nu înţelegem esenţa celor întâmplate în viaţa noastră. Doar prin credinţă putem şti în viaţă că : „toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu” (Romani 8 : 28) … indiferent de cât de nedrepte par a fi încercările noastre şi situaţiile prin care trebuie să trecem şi noi !
Şi în al treilea rând să ne amintim de :
III. Creştini (oile turmei Lui)
În Matei 26 : 31 spune :
„Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite”.
Ucenicii au experimentat această împrăştiere (dezorientare) timp de trei zile. În viaţa noastră pot fi perioade în care Domnul pare a fi foarte departe şi ni se pare că ne-a lăsat să ne descurcăm pe cont propriu. Atunci înţelegem ce valoare are Domnul Isus pentru viaţa noastră.
Când pierd ceea ce am avut cândva, înţeleg cu adevărat Cine este Isus şi ce valoare are EL pentru viaţa mea. După o astfel de perioadă se reaşează valorile în viaţa mea.
Ştim să mă rog altfel decât o făceam în ultima vreme şi pot să plâng la rugăciune. ÎL caut pe Dumnezeu şi cu post (de care poate nu am mai avut timp înainte). Redescopăr plăcerea de-a citi Cuvântul (de care nu mai aveam nevoie … având atâtea de văzut pe internet, de exemplu).
În II Corinteni 7 : 10 sunt notate cuvintele apostolului Pavel :
„În adevăr, când întristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăinţă care duce la mântuire şi de care cineva nu se căieşte niciodată ; pe când întristarea lumii aduce moartea”.
Necazurile de fapt sunt binecuvântări, pe care nu le-am accepta dacă ar fi după noi şi nici măcar nu am vrea să auzim de ele, dar după ce s-a terminat şcoala lor, înţelegem că au fost ca nişte „nori” pe care Dumnezeu :
„Îi face să pară ca o nuia cu care loveşte pământul, sau ca un semn al dragostei Lui”. (Iov 37 : 13)
Norii par a fi nuia dar de fapt sunt o dovadă de dragoste din partea Lui Dumnezeu ! Noi vedem mai uşor „norii” (cei mari) decât „picurii de ploaie” (cei mici) care sunt de fapt apă pe gratis din belşug !
În încheiere să ÎL rog pe Dumnezeu bazat pe versetul scris în cartea Iov 2 : 10 (partea a doua) :
„Doamne Dumnezeule, te rog în Numele Domnului Isus şi prin puterea Duhului Sfânt să mă ajuţi să primesc de la Tine atât binele cât şi răul ! ÎŢI mulţumesc frumos că m-ai ascultat, Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download